Agentul Binelui

sau

Cum am luat Lumină

Mi s-a comunicat, în termeni lipsiți de echivoc, faptul că urma să fiu responsabil cu adusul Luminii în casă.

Acuma, probabil ați ghicit deja că nu sunt, ahem, chiar cel mai practicant creștin. Deci nu ar trebui să surprindă pe nimeni planul meu de eficientizare: ies pe strada pe la 12 și zece, opresc un trecător, ma întorc subit cu lumânarea aprinsă. Maximum de rezultate, minimum de efort.

E, hai să vă spun ce s-a întâmplat în realitate: am ieșit pe stradă pe la 12 și un vânt nebun; am pornit în direcția bisericii și, în scurt timp, am întâlnit

Victima numărul 1 – un tânăr ușor hip, zgribulit tot în jurul candelei.
Eu: „Salut, Hristos a Înviat, îmi dai te rog Lumină?
V1: „Sigur, încercăm.

La a treia încercare i-am stins și lui lumânarea; mi-am cerut scuze și am pornit împreună spre biserică, să luăm Lumină. Și să întâlnim

Victima numărul 2 – între noi fie vorba ăsta a fost victima alcoolului înainte să fie victima mea, dar să fim serioși, nu-s fix eu ăla în măsură să judece.
Eu: „Salut, a Înviat, ne dai și nouă lumină te rog?
V2: *Da, pe limba bețivilor*

Ne muncim noi să manevrăm candelele, omul meu mormăie ceva despre „ca dânsa-ntr-însa”, eu mă simt ceva mai curat la suflet, prin comparație.
V2: „Ptiu, drace, că s-a stins.
V1: „Nu pot să cred…
Eu: „Uite are doamna lumină! Doamnă! Ne dați vă rog…

Doamna nu este o victimă – e clar că nu e la prima Înviere, ținând cont de cât de chibzuit e îmbrăcată. Și mai important, e dotată cu o candelă impunătoare, o fortăreață a candelelor, plus o lumânărică mai mică. Lumânarea aia mică o strecoară prin ambrazura candelei, ca sa ajungă la flacără. Apoi ne lasă să ne aprindem și noi candelele, cu o mină dezaprobatoare la vederea recuzitei noastre de amatori. Aprind eu o dată, apoi V1…
V1: „E ceva necurat!

Eu făcusem duș, dau să încerc din nou să aprind dar candela mea nu mai are fitil. Nici nu a ars suficient timp ca să se topească ceara, dar fitilul s-a dus. „Asta e,” încerc eu să fiu împăciuitor, „s-o fi împiedicat călugărul de sutană și a tăiat mai din scurt fitilul„. Publicul rămâne rece. Îmi iau la revedere și plec spre casă, ca să schimb candela. Iau a doua candelă, nu ies bine pe poartă și o văd pe

Victima numărul 3 – o femeie cuminte, ca în povești. Singură, cu basmaua trasă pe frunte, merge prin frig cu pași mărunți. Sper că nu are vreun baltag la ea. O iau de la depărtare, că după ce că nu-s eu chipeș, mai e și întuneric.
Eu: „Bună seara! Hristos a Înviat! Îmi dați vă rog să iau și eu Lumină?
Nu ar vrea să mai stea în frig, dar bunătatea învinge și se lasă convinsă. Sau poate nu-s eu chiar așa urât.
[…]
Eu: „Vai, îmi pare rău, îmi cer scuze că v-am oprit, dar vântul ăsta…
V3: „Se întâmplă. Sărbători Fericite!

Plec iar spre biserică. Cu cine mă întâlnesc pe drum? V1. Nu era el vesel nici înainte, dar când mă vede îi îngheață lumânarea.
Eu: „Ție nu îți mai cer, du-te cu Dumnezeu, Sărbători Fericite!
V1″ *Se duce cu Dumnezeu*

Mai merg nițel, un cuplu bine-dispus, trăncăne încetișor și chicotesc între ei. Ăștia sigur nu ciocnesc ouă când ajung acasă. Mă rog, cel puțin sunt doi și au rezervă.
Eu: „Bună seara, să nu avem vorbe, am mai stins trei lumânări în seara asta!
El: „Nicio problemă, ne chinuim nițel dacă trebuie!

Nu a trebuit să ne chinuim aproape deloc. Aprind din a treia încercare, nu sting nimic în jur, mulțumesc profund și pornim cu toții în aceeași direcție. Ei mai încet, povestind ceva despre un cocktail de-ăla bunu’. Eu mai rapid, că am ajuns la cel mai bun scor din seara asta, nu aș risca.

Concluzie

Acuma, putem trage diverse concluzii din povestea asta, dar eu o să aleg să înțeleg, de aici, că în seara de Paște am fost un agent al Binelui. Eu am fost provocarea, iar creștinii ăia mi-au făcut față cu succes. Am plecat nebătut, neînjurat, deși din păcate am uitat ce era în cocktailul ășa. Și, poate, oamenii se simt mai împliniți că au ajuns cu lumânarea stinsă dar măcar au făcut o faptă bună. Ce mai, eu am scos ce e mai bun din oamenii ăia!

Așa că la urarea anterioară o să mai adaug și asta: să aveti, măi, parte de mine în viețile voastre!

Painkiller



Imagini de JJ Jordan de pe Pexels

Comments (2)
  1. Bogdan 03/05/2019, 7:34 pm

    Pai vezi ca s-ar putea sa ai chiar tu la indemana un mod de a o indeplini.

  2. Painkiller 03/05/2019, 9:55 pm

    Eu mă străduiesc să rămân pe-aproape!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *