De profundis, XXXIX

În esență, ca să îți menții o stare psihică bună, mai ales într-o perioadă așa solicitantă ca asta, ai la îndemână trei metode principale.

1. Te concentrezi pe partea bună

De exemplu, m-am hotărât să-mi las barbă.
Barba s-a hotărât să crească în toate părțile.
M-am hotărât să îmi comand perie pentru barbă.
Păi stai mă, deja aveam una din asta pentru pantofi!
Partea bună e că dacă mă plictisesc de barbă o să dau luciu la pantofi cu peria mea artizanală, din păr de mistreț.

Alt exemplu: lumea științifică se agită să scoată cât mai repede un vaccin anti-covid, iar lumea ailantă se agită că, vezi bine, e doar o conspirație condusă de Bill Gates, care va profita de asta ca să ne bage cipuri.
Să gândim pozitiv, eu mă așez primul la rând, de-abia aștept să-mi instalez câteva jocuri.

Cred că, de fapt, devii în mod oficial om mare atunci când te duci la revizie cu bicicleta. Dacă nici asta nu țipă „om serios!!”, nu știu ce altceva o face.
Partea bună e că bag imediat o glumă cu „arată-mi țâțele” și nu mă bănuiește nimeni de maturitate.

Mereu mi s-a părut că nu îi apreciem suficient de mult pe curieri și pe livratorii gen Glovo. De aceea lumea țipă că de ce s-au pus beculețe pe străzi în plină pandemie, că noi suntem izolați în casele noastre.
Iar eu privesc partea bună – ce Crăciun feeric o să aibă livratorii anul ăsta! Drumul gol în față, luminițe deasupra, șaorma în ghiozdanul din spate.

2. Găsești soluții pentru partea rea

După aproape un an de pandemie, unele expresii încep să își piardă sensul. De exemplul koan-ul ăla despre copacul care cade în pădure și nu e nimeni să îl audă. Să fim serioși, pot cădea pomii și la Universitate, că nu aude nici naiba.
Soluția: să adaptăm zicalele la timpuri mai moderne. De exemplu, dacă nu mai merge nimeni cu metroul, oare reclamele din el mai sunt caraghioase?

Băi, să ne înțelegem, când am zis mai devreme că cer să îmi arate țâțele, nu mă refeream la mecanicul de biciclete. Că e ditamai omul și mă bate cu o cheie din aia de biciclete până mă lasă lat. Voi ați văzut cum arată o cheie de biciclete? Ți-ar lua o eternitate să bați pe careva cu una din aia.
Soluția asta e, să fac glumele aici, că aici nu mă poate bate decât karma.

N-oi fi eu media planner, dar tind să cred că cine stă la televizor la două noaptea nu are cumpăratul de ulei pe lista de priorități.
Soluția: după ora zece faceți, fraților, reclamă la șaorma. Câștigă și firma de ulei, că le vinde ălora en gros; câștigă și șaormarul, câștigă și mecanicul de biciclete. Că trebuie și livratorii să le mai facă din când în când revizia, nu?
Bonus, asta ar ajuta și la metoda numărul 3.

Dacă ar fi să prinzi România într-o singură imagine, aia ar fi o captură de ecran. Cu un banner în care Ponta promite lucruri, iar bannerul e pus în ceva articol despre cum a furat PSD-ul în trei schimburi. Cum adică Ponta nu e pesedist, fugi dom’ne de-aici. 
Din fericire fix duminica asta vin alegerile, iar asta e așa, ca un început de soluție. A explicat Petreanu acum ceva timp de ce nu e bine să stați acasă, dar e OK, mai e timp să vă gândiți dacă nu v-ați decis cu cine votați.

3. Râzi de grase

Dar cu grijă, cică râsu-ngrașă.

Painkiller


Imagine de Anna Gru, de pe Unsplash

Comments (0)
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *