Last Man Standing

Ei bine, gata! Am fost si la ultima nunta din acest an.

Nunta a fost desoebita prin faptul a fost a lui Adi, care este verisorul meu. El s-a casatorit, nu-i asa, cu mireasa lui. (Haha, am glumit, o cheama Viorica. Ce naiba, nu sunt ATAT de uituc). Fiind varul meu, la nunta au fost o droaie de rude, si cu ocazia asta am realizat o seama de lucruri.

Unu. Seaman cu Adi. Mai toata lumea mi-a spus ca „vai de mine ce frumusei sunteti amandoi si cat de mult semeni cu el”. Ma rog, presupun ca el s-a simtit bine cand i s-a confirmat ca este un barbat atat de aratos.

Doi. Sunt un causeur desavarsit, reprimandu-mi replicile instinctive si conducand conversatia pe plaiuri placute si inofensive. Spun asta pentru ca am reusit, de fiecare data cand mi se spunea ca semanam, sa nu raspund cu ceva de genul „da, cu o diferenta: eu sunt ala destept, burlacul”.

Trei. Lucrul trei este oarecum trist: mi-am dat seama ca sunt ultimul burlac din familie, din generatia mea. Ceea ce inseamna ca rudele de pe acolo se gandeau deja cu ce sa se imbrace la nunta mea. Serios, toata lumea ma lua cu „hai, ce mai astepti, tu mai esti de insurat”. Cred ca asa se simte o oaie care ajunge, accidental, intr-o haita de lupi. Sau, mai exact, un nene care se duce la o petrecere a burlacilor si nimereste din greseala alaturi, la o intrunire a militantelor pentru victoria feminista.

Patru.
Credeam ca am epuizat, la nuntile precedente, toate poantele pe seama mirelui si a miresei. Ei bine o sa radeti, dar sunt surprinzator de plin de resurse.

Cinci. Cu ocazia punctului patru, Adi mi-a confirmat o banuiala mai veche: in timp ce toate matusile, toti unchii si toti ceilalti oameni de bine vor sa ma vada insurat pentru ca sunt un tanar deosebit care merita o viata frumoasa alaturi de o femeie minunata, exista un grup aparte (sa ii spunem „grupul alora care s-au tepuit deja”) care ma indeamna sa ma insor doar ca sa imi recite toate poantele facute pe seama lor.

Sase. Punctul sase este mama mea, care este o doamna senzationala si la care tin enorm. Cu toate acestea, trebuie sa o spun direct: nu este chiar nuntasul desavarsit. Si asta pentru ca de cate ori spuneam si eu o gluma, sa ne simtim bine la nunta lui Adi, se pregatea sa imi dea una dupa ceafa ca „taci mai ca nu e frumos”, „casatoria nu e de luat in gluma” si „in locul lui Adi te-as lua la bataie”. In al doilea rand, numara paharele pe ceare le beam de mai avea putin si facea cate o crestatura in masa pentru fiecare whiskey pe care il ceream. Si o sageta cu privirea pe chelnerita aia draguta de se fastacea saraca fata. Hotarat lucru, mama nu e omul cu care sa ai o discutie de genul „Pfuaileo, praf ne-am facut aseara. A fost beton!”

Sase bis. Apropo de mame, era pe acolo un pusti pe care il punea mama lui sa danseze cu ea. Avea saracul o fata de imi venea sa ma duc sa ii spun ” lasa tinere, asa ne-am calit si noi, totul o sa fie bine”.

Sapte. Cand ai o familie numeroasa nu e bine sa te duci la nunta unei rude. Pentru ca nu stii ce neam iti e domnisoara aia fasneata*.

Opt.
Freud, saracu’, stia el ce stia. Subconstientul exista, este acolo, si tocmai cand noi ne inchipuim ca doarme sau se uita la filme porno, izbucneste si copleseste eul constient. Concret: varul meu a uitat acasa verigheta miresei (aveau dreptate oamenii aia, chiar semanam). E, majoritatea nuntasilor au pus acest lucru pe seama emotiei, dar eu am vazut adevarata semnificatie: era o mana intinsa, intr-un strigat mut de ajutor. Si, trebuie sa va spun, eu am fost acela care a vazut mana intinsa, s-a aplecat spre ea si a lovit-o cu putere. Da, eu m-am dus si am adus verigheta. Acuma, nu stiu cine cui trebuie sa ii dea de baut: el mie, pentru ca fara mine nu se mai insura (atunci), sau eu lui, ca din cauza mea este acum om cu nevasta.

In concluzie, m-am simtit foarte bine, le doresc toate cele bune (la fel ca si celorlalti miri pe care i-am nuntit), dar cred ca e bine ca s-au terminat nutile. Nu de alta, dar evolutia relatiei eu-nunta a fost cam asta: eveniment de maxima importanta, stress, agitatie – eveniment important, trebuie sa ne purtam decent – o petrecere la care trebuie sa te imbraci frumos. Daca mai mergeam la vreo nunta scapam de partea cu imbracatul frumos, si mai departe nici nu vreau sa stiu ce ar fi urmat. Ma rog, aflam la anu’.

Booooon. Acum alte lucruri mai putin importante dar care exista pe langa noi.

Exista o pizzerie cu comanda la domiciliu care are o oferta nitel iesita din comun: la fiecare pizza „Sex” comandata, primesti gratuit un prezervativ. Nu glumesc. Acuma, nu inteleg o chestie. E normal sa trebuiasca, uneori, sa imbeti femeia inainte sa va apucati sa va faceti de cap. (Cel putin asa mi-a povestit un amic. Care are un cunoscut caruia i-a povestit cineva). E, cui i se adreseaza oferta asta cu pizza? Ce fel de om umbla cu o femeie care se lasa convinsa numai dupa ce mananca? Si, mai ales, ce fel de om vrea sa convinga o astfel de femeie?

Pe urma, e un lucru stiut ca daca ii superi pe cei care fac livrari de mancare (sau care se ocupa in general de mancarea ta), ei o sa iti scuipe in mancare. In cazul ofertei asteia ce se intampla daca vorbesti urat la telefon? Iti gauresc prezervativul?

Exista o reclama la BCR, care glasuieste astfel: „N-ar fi frumos sa existe cineva care sa stie exact ce iti doresti?” S-a inghesuit toata lumea sa comenteze, sa analizeze insightul, sa judece si asa mai departe. Io nu ma masor cu toate fetele alea luminate, dar atrag atentia asupra unui singur lucru: reclama aia a fost facuta de o femeie, pentru femei. Pai nu? Doar o femeie poate sa isi doreasca o mie de lucruri, doar o femeie poate sa isi doreasca o mie de lucruri pe care nu le ghiceste nimeni si, mai ales, doar o femeie se incapataneaza sa isi inchipuie ca ar trebuie sa existe cineva care sa le ghiceasca.

Cum ar suna reclama asta, in versiune masculina? „Nu ar fi frumos sa existe cineva care sa iti aduca o bere dupa sex?”

Fapt real. Intr-o firma, seful are un frate care este si el sef. Un angajat vrednic, muncitor si merituos trimite unei colege un mail din ala enervant, care deschide o mie de ferestre pe care nu mai poti sa le inchizi. (nota: angajatul nu obisnuieste sa trimita mailuri din astea, e vorba de o exceptie.) Colega il paraste pe angajat fratelui sefului. Fratele sefului sta o clipa si il intreaba pe angajat „ce mail, ala cu tipii aia la dus?”.**

Si, pentru ca ati fost cuminti, continuam trei seriale cu mare priza la public:

Auzit la birou
Un angajat intra grabit in birou si uita sa inchida usa. Urmeaza o conversatie:

Colega paracioasa: Te rog sa inchizi usa, ca se face curent.
Angajatul: Toate geamurile sunt inchise.
Colega paracioasa: Ce daca, se face curent.
Angajatul: Pai, intre usa si ce anume se face curent?
Colega paracioasa: Intre usa si picioarele mele!

Bancuri productie proprie
Intrebare: Ce face un laborant homosexual?
Rapuns: Analizeaza!

The occasional joke for the english lover
I just found out there is a woman, out there, whose job title is „Head Manager”. True fact.
I’m glad chicks finally decided to get organised, it was about time someone took charge. ‘Cause let me tell you, there are some girls out there who are really slacking on the job!

______________________________
* Fetele bisericesti sa se calmeze si sa respire adanc: nu a avut loc niciun lucru reprobabil. Nu agat cu mama langa mine.
**Orice asemanare cu persoane pe care le cunosti este intamplatoare. E vorba de un tip din Noua Zeelanda. Insurat. Cantareste 120 de kilograme.

Aș putea, la o adică, să îți trimit chestii din astea istețe și pe mail.

Comentează