Ziua mea de izolare

care ar putea foarte bine să se cheme și

Ziua următoare

9.00. Începe programul de lucru.
9.05. Mă trezesc. Gata, de mâine îmi fac un program și mă țin de el.

Primele mailuri.
Biscuit și cafea și țigară. Gata, azi o să fumez doar două țigări.

Duș. Oare cât aș rezista să stau nespălat, dacă tot sunt la izolare?
Stai că nu pot sta nespălat, câinii au nasul sensibil. Scos câinele la exerciții.

Ce bine ca lucram de acasă, pot sta in tricoul cu Maiden*, nu mai trebuie să mă echipez.

Țigară. La naiba. Gata, până diseară o să mai fumez doar o țigară.
Nu cred că e destul. Hai, mai fumez doar două țigări.

Ce bine că lucrăm de acasă, am terminat treaba X în jumătate din timpul uzual, că nu m-a mai întrerupt nimeni.
Gigel nu pare la fel de productiv de acasă. Trebuia sa îmi dea raportul de Salesforce de ieri. Hmmmm, aș putea să învăț Salesforce.
Documentare pe cursuri online de Salesforce. Hei, aș putea să încep direct alea de avansați.
Oare chiar îmi doresc sa învăț Salesforce? Nu o să lucrez cu el mai mult decât o fac acum. Mereu am vrut să știu mai multă programare.
Documentare pe cursuri online de front-end development.
Auzi, pe front-end o parte importantă e de design.
Documentare pe cursuri online de Photoshop și Illustrator.

Ședință.
Ar trebui sa ținem ședințele online și după ce se termină izolarea și ne întoarcem la birou. Am făcut într-una cât făceam în trei.
Oare ce purta colega aia în timpul ședinței?
În mod sigur ceva chiloței cu dantelă și un neglijeu. În toate filmele, când se duce eroina să „se strecoare în ceva mai confortabil”, se întoarce în lenjerie cu dantelă.

13.00. Prânzul. Nu am mai mâncat așa regulat de când mergeam la bunici, în vacanța de vară.
Sa vezi că o să mă îngraș. Parca nu îți mai vine să faci mișto de grase când ești în tabăra lor.
Documentare pe programe de exerciții de făcut de acasă.
Căutat magazine online cu placă de antrenament, TRX, gantere, saltea, roată pentru abdomene.
Căutat tutoriale și materiale pentru amenajat perete de escaladă acasă.
Până la urmă e prea complicat. Hai să începem cu calisthenics.
Căutat tutoriale si filme cu exerciții de calisthenics.
Bun, am găsit 15 materiale interesante. Îmi aleg două din ele si de mâine dimineața mă țin de program.

Mă întreabă o colegă despre procesul Y și care sunt pașii, ținând cont că lucrăm în circumstanțe neobișnuite.
Ah, pașii sunt aceiași și în izolare? Mă roagă sa ii retrimit template-urile, că nu le mai are.
Mă roagă sa ii explic cum să le folosească.
OK, fac eu procesul, pentru ca deadline-ul e aproape. Dar asta chiar e ultima oară.

Țigară. La naiba.
OK, facem așa – azi fumez la relaxare, de mâine mă las cu totul. Dar până mâine o sa mă bucur de ziua de azi.

Îmi trimite altă colegă materialele pentru procesul X; mă roagă sa fac fix ce am făcut pentru colega anterioară.
Ah, pașii rămân aceiași ca înainte de pandemie? Nu pot să fac totuși o excepție, că are un deadline foarte strâns?
Îmi mulțumește, sunt o bomboană.
Nu pot sa ii spun ce se face cu bomboanele, că am făcut cursul ăla de hărțuire împotriva hărțuirii.

Vine curierul.
10 minute de pregătire – hainele de interacționat cu străinii, masca, pregătit dezinfectant.
5 secunde de interacțiune cu curierul.
10 minute post-interacțiune – dezinfectat, dezbrăcat, spălat.
Cam ineficient, oare chiar sunt necesare toate astea?
Citit știri despre Coronavirus, informații despre răspândire, efecte si riscuri.
OMG, de mâine mă spăl 15 minute in loc de 10.

Call de sincronizare cu colegul de echipă.
Aveam impresia ca eu sunt eficient, ăsta și-a terminat treaba și a făcut și două taskuri de-ale mele, că erau la îndemână.
Până mai apare ceva pe ziua de azi o să se uite la tutoriale de agricultură bio.
Uite o idee bună, ar trebui să mă ocup mai mult de hobby-uri. Sigur, nu strică și niște dezvoltare profesională, dar mereu mi-am dorit să știu să desenez.
Căutat cursuri online de desenat.
Adăugat „for beginners„.
Înlocuit „for beginners” cu „for dummies„.
OK, nu toată lumea trebuie să știe să deseneze. O să mă mai gândesc la asta, dar altă dată.

17.15. Am închis toate taskurile care sunt la mine.

Scos câinele la exerciții.
O țigară. OK, două. O fac pentru câine, merită sa evolueze într-un mediu relaxat. Vedem noi de mâine.
Gata, verific încă o dată mailurile și pe urmă închid prăvălia.

Hmmm. Mi-a venit o idee sa optimizez procesul Z.
Investighez ideea. N-are cum să fiu primul care s-a gândit la asta.
OK, s-a mai gândit unul dar a renunțat.
Oare nu pot să integrez un script care să facă asta?
Documentare pentru script. Implementare script. Testare script. La naiba.
Documentare pentru script. Corectare script. Succes.
Daca nu aș fi în timpul programului aș sărbători cu o bere.
La naiba, e 9. Măcar pot sa beau o bere.

Bun, am găsit exerciții si cursuri online, dar e important să ne ocupăm și de confortul mental. Ar trebui să citesc ceva.
Ce scriitori seamănă cu Bernard Cornwell? Dar cu Neil Gaiman?
Whoa a ieșit o carte nouă de Scalzi.
Un blogger scrie despre 5 cărți SF cu detectivi.
Auzi, ăștia când au timp să scrie atâta?
Ar trebui sa scriu și eu ceva pe site-ul meu. Dar după ce mănânc.

Mă apucasem de Critica reclamei pure, pornind de la publicitatea din metrou. Acum despre ce să scriu, reclamele de pe Facebook? Nu cred că am nervii atât de tari.

Heeeei, într-o vreme mă apucasem de cronică de film. Aș putea să vorbesc despre filmele la care mă mai uit. Toți ne uităm la filme în perioada asta, nu?
Hmmm, chiar, ia să văd ce a mai apărut pe Netflix. Ia să adaug asta pe listă. Și asta. Și asta. Și asta.
OK, stop, nu aș avea timp să văd toate astea nici în concediu. Mă apuc de văzut ce am acum în listă și mă mai adaptez pe parcurs.

Dar asta de mâine. Acum mai beau o bere și un Assassin’s Creed și pe urmă mă apuc de scris.
Pauză de scos câinele afară. Ăsta cred că e cel mai câștigat de pe urma Coronavirusului. „Cum faci față restricțiilor ?” „woof. mă descurc!”
Așa. Termin misiunea și încă o bere; pe urmă scriu ceva frumos. Mă rog, scriu ceva.

2.00. Când naiba s-a făcut 2?.
Duș. Aoleu, ziceam că azi mă rad în cap.
Știi ce, artistele alea au cântat „Imagine” nemachiate, pot si eu să îmi fac treaba netuns. Măcar ce fac eu e util și pentru alții. Aia e, altă dată. Mă culc.
Începe ziua următoare.


Painkiller

*Figură de stil. În realitate ultimul tricou cu Maiden a pierit de câțiva ani. Acum am tricou cu Marketo. Oare asta înseamnă să fii adult?



Imagine de Lucas Pezeta, de pe Pexels

Comments (0)
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *